InfoTrotus » EDITORIAL

Emil Lemnaru – abandonat de PSD Bacău

dana — Fri, 03 Feb 2012 07:05:12 +0000

Oricât ar părea de riscantă o astfel de afirmaţie ea îşi găseşte uşor acoperirea în realitate. Ultima mostră a rupturii dintre primarul Oneştiului şi şefii de la Bacău ai PSD, dar şi USL este dată de şedinţa Consiliului Județean Bacău. Modul în care au fost repartizate fondurile de la consiliul judeţean pentru localităţile din judeţ poate fi interpretat şi ca o tiflă dată lui Emil Lemnaru de şefii politici ai acestuia de la judeţ. Concret, Oneştiului i s-a repartizat de către Consiliul Judeţean o sumă ridicolă, puţin peste 700 de milioane de lei vechi. Ca o comparaţie, comuna Căiuţi a primit de la acelaşi Consiliu Județean Bacău trei miliarde de lei vechi.
Banii de la nivelul judeţului sunt împărţiţi de două persoane. Este vorba de Dragoş Benea, preşedintele PSD al Consiliului Judeţean Bacău şi liberalul Romeo Stavarache, primarul Bacăului. De ce l-au sărit aceştia pe Emil Lemnaru, chiar în an electoral? Răspunsul se găseşte în istoria recentă a relaţiilor şefului PSD Oneşti cu superiorii lui politici de la Bacău. Relaţii care nu mai sunt cordiale de mult timp. Prin culise se tot vorbeşte de faptul că de Lemnaru s-au cam săturat şi şefii lui de la Bacău dar merg pe mâna lui pentru că nu au alt candidat cât de cât onorabil. Dar istoria răcirii relaţiilor dintre Lemnaru şi cei de la Bacău este mult mai veche. Încă de când primar al Bacăului era Dumitru Sechelariu, iar PSD stăpânea întreg judeţul, Emil Lemnaru era privit cu mari rezerve şansa lui fiind modul în care a reuşit să îi supună pe cei din organizaţia locală PSD şi care nu au îndrăznit nicicând să comenteze împotriva sa. Despre relaţia primarului Oneştiului cu actualul primar al Bacăului, Romeo Stavarache, ce sa mai vorbim. Co-preşedintele USL Bacău, Stavarache, nu îl poate înghiţi pe Emil Lemnaru şi se poate bănui chiar că, în secret, îşi doreşte ca acesta să nu mai câştige un nou mandat. Cum altfel poate fi interpretată indiferenţa liderilor USL Bacău faţă de colegul lor de la Oneşti?
Numai că războiul din USL îi costă, în primul rând, pe oneşteni. Indiferenţa autorităţilor judeţene faţă de Oneşti, materializată prin sumele ridicole alocate, iată, de liberali şi social democraţi alături de încăpăţânarea primarului oneştean de a se implica în accesarea de fonduri europene nu fac altceva decât să tragă înapoi un oraş care este în criză nu de azi, de ieri ci încă de când economia României duduia sub Călin Popescu Tăriceanu.

Cristian BIBIRE

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Autorităţi „înzăpezite”

dana — Fri, 27 Jan 2012 06:47:11 +0000

Ninge iarnă!

Prima şi singura zi de iarnă din acest an, ca de fiecare dată, ne-a luat prin surprindere. Că deh, zăpada e mereu o noutate pentru noi.
Cu toate că am fost anunţaţi, din timp, de codul galben de ninsori, ne-am trezit blocaţi în … nămeţi. Nu a fost nevoie decât de o singură zi, ca sute de şoferi să rămână blocaţi în trafic, nu mai puţin de 32 de drumuri naţionale să fie închise, trenurile să fie anulate sau să aibă întârzieri de câteva ore. Toată ţara s-a dat peste cap în doar … 24 de ore.
Nici nu aş vrea să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi nins câteva zile la rând. Dacă până nu demult am tot aflat cât de bine pregătite sunt autorităţile în a întâmpina iarna, la proba practică, iar am picat. Teoria ca teoria, dar practica ne omoară.
Tipic românesc, am văzut în stradă oameni de la primărie cu lopata care se chinuiau de zor să îndeparteze zăpada. Într-un municipiu cu două străzi principale pe care îl parcurgi pe jos în maximum 30 de minute, utilajele de deszăpezire, fac mai mult de o oră dintr-un capăt în altul. Şi cum să vezi străzi circulabile?
Interesul poartă fesul. Patinoarul format pe trotuarele oneştene este „mângâiat” cu nisip, fără sare. Mai bine să ne rupem oasele.
Încă mai funcţionează „indicaţiile preţioase” prin care autorităţile locale ne spun să curăţăm trotuarele. Şi dacă tot o facem ar fi bine să curăţăm şi strada. Eu aş zice pas, că de asta am pus ştampila pe ei.
La noi ca la nimenea. Utilajele de deszăpezire erau pe străzi de la miezul nopţii, când nu ningea încă. Probabil împingeau apa la deal. Când a început ninsoarea s-au adăpostit. Nu era să îşi facă treabă, că doar nu ne stă în fire. Ăştia sunt aleşii noştri şi asta ne este soarta, noroc că e an electoral.

Otilia Pintilioaie

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

RAFO, bună la schimb

dana — Fri, 20 Jan 2012 06:09:55 +0000

Ani de zile, tone de cerneală s-au consumat de către presă pentru a consemna noi sau vechi informații despre RAFO. Fie ei președinți, fie ei premieri, cu toții au avut aprecieri vizavi de rafinăria oneșteană. Prin 2004, pe muțește, Iliescu promulga legea care prevedea conversia datoriilor uriașe ale RAFO, cu două zile înainte de aprobarea acesteia în parlament. Degeaba au semnalat ziariștii în presă, urechile ne erau bine înfundate, iar ochii acoperiți. Pe la începutul lui 2005 Tăriceanu susținea, sus și tare, că nu vor să închidă RAFO, dacă uzina este viabilă. Am o întrebare l-or fi informat, până la această oră, cei care îi scriu discursurile, că RAFO nu e uzină? Nici nu mai contează. Prin 2009 Băsescu ne zicea că RAFO era Jafo ca apoi să avanseze sau nu, înapoi la RAFO. A fost o trecere oarecum amețitoare, determinată poate și de faptul că instanța i-a condamnat pe Iacobov, Găureanu și Marin pentru prejudicierea rafinăriei oneștene. Cei trei trebuie să scoată, ei știu de pe unde, suma de 18.455.220,26 lei.
Zilele trecute, în ședința micului parlament oneștean primarul urbei alături de consilierii USL au susținut semnarea unui memoriu pentru acordarea garanției pentru RAFO. Frumos, extrem de inspirat acest memoriu, dar reducerea fiscalității nu se încadrează tot la susținerea rafinăriei oneștene, dar și a celorlalte societăți de pe platforma industrială?
Cu amărăciune constat că, după atâția ani, RAFO rămâne un bun capital electoral. O monedă bună de bătut, cât fierul e încă cald. Motiv pentru care acum, în an de campanie electorală, politicienii s-au mobilizat să salveze de la naufragiu RAFO Onești.

Dana LUNGU

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Crăciun fericit și un An Nou cu sănătate

dana — Fri, 16 Dec 2011 06:10:14 +0000

La cât mai din anul ăsta cred că trebuie să ne apucăm să ne facem bilanțul de sfârșit de an. Am mai îmbătrânit cu un an, a mai trecut un an de când Info Trotuș a fost alături de dumneavoastră, cititorii noștri. ”Împreună ne este mai ușor„ căci am împărțit împlinirile, dar și neîmplinirile. Multe momente au fost grele, pline de amărăciune, dar avem credința că va fi mai bine. Decorațiunile de sărbători care strălucesc poznaș ne duc cu gândul la sărbătoare pe care o vom cinsti, Nașterea Domnului Isus Hristos. Tineri și vârstnici sunt încărcați de sacoșe, cadouri, brazi ce ne amintesc de momentele de sărbătoare din copilărie în care îl așteptam pe Moș Crăciun cu multă bucurie și speranță. Casele noastre vor fi primenite pentru a deschide ușa colindătorilor care ne vor aduce vești frumoase ca-n fiecare an. Mirosul de cetină de brad, de cozonaci aburinzi scoși din cuptor, sarmalele aranjate, ordonat, în oale de lut nu lipsesc din casele creștinilor.

Mulți înțeleg, dar și mai mulți nu înțeleg că mesajul acestor sărbători nu e îmbuibarea, ci dimpotrivă capacitatea de a puterea dărui fie și ceva simbolic. Nu darurile sunt de multe ori așteptate, ci o vorbă bună, o promisiune onorată, un zâmbet, o îmbrățișare sau pur și simplu … compasiunea. Ar trebui să ne gândim și la cei cărora viața nu le-a zâmbit de prea multe ori, pe strada cărora nu e tot timpul soare, ci mai tot timpul vreme mohorâtă. Sunt mulți cărora le putem aduce o rază de soare așa cum e spiritul Crăciunului.

Ani la rând copiii cred în Moș Crăciun, în generozitatea lui și își doresc să fie unul din ajutoarele lui, însă atunci când suntem ”oameni mari” toate aceste sentimente se uită. Intenționat sau nu ? Sper că acum în prag de sărbători să ne transformăm într-un mic sau mare Moș Crăciun.

Info Trotuș speră să aveți sărbători liniștite, iar bucuria să fie suverană în inimi.

Cu respect pentru dumneavoastră, cititorii Info Trotuș

Dana LUNGU

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Uitați de spiritul Crăciunului

dana — Mon, 12 Dec 2011 05:57:38 +0000

De câțiva ani buni suntem într-o criză continuă, fie că este una morală, politică sau chiar economică încât am uitat că ne apropiem de perioada cea mai frumoasă a unui an. Subiectul euro, căderea sau ridicarea lui, insultele dintre oamenii politici toate par să fie dinadins aduse în discuție pentru a uita să fim mai buni, mai blânzi. Când noi, cu toţii deopotrivă ar trebui să fim mai generoși şi implicaţi în ajutorarea semenilor noştri. Ne-am înecat în politic încât nu mai avem timp şi gânduri pentru altceva.

Nici măcar afară nu mai ninge ca în poveştile lui Andersen, nu ne mai îngheaţă nasurile sau pașii nu ne mai scârţâie când mergem prin zăpadă, totul e croit pentru a ne cufunda în întunericul uitării. Ne-am setat pe problemele atât de serioase ale politicii și politicului încât am uitat că mai sunt câteva zile şi vom celebra Naşterea Domnului.

Ar trebui să-i lăsăm pe politicieni cu ale lor, iar noi să ne gândim cum să-i ajutăm pe cei care, cu siguranţă, în aceste zile nu știu ce or să pună pe masă de mâncare. Sunt prea mulţi copii pentru care bucuria de Crăciun se concretizează nu în cadourile ce urmează a fi primite ci în mâncarea mai bună de la masă și căldura din casă. Ar trebui să fim mai buni acum, dar și în restul anului. Spiritul Crăciunului ne bate la uşă, iar noi îl lăsăm în frig. Acum, la final de an nu știu dacă avem ce spune despre ajutorarea semenilor, a celor aflaţi în suferinţă şi plini de nevoi.

Dana LUNGU

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Român de 1 decembrie

dana — Fri, 02 Dec 2011 06:59:01 +0000

Anul acesta s-au împlinit 93 de ani de la întregirea neamului românesc. Au avut loc, specific nouă, parade militare şi depuneri de coroane ocazie cu care s-au spus discursuri măreţe despre mândria de a fi român şi istoria măreaţă. În această zi toată lumea şi-a manifestat bucuria că s-a născut pe plaiuri mioritice, şi-au trimis mesaje de „La mulţi ani”, s-au aşezat la coadă pentru … fasole cu ciolan. Toţi au vrut să facă parte din tabloul: ”Iubesc România, sunt mândru că sunt român”.

După această zi se lasă de cele mai multe ori tăcerea. Se coboară drapelul în bernă şi odată cu el şi mândria de a fi român. Dar e bine că toate astea se întâmplă, măcar o zi pe an. Putem măcar o dată să nu mai fim doar critici şi încruntaţi.

E drept mai sunt multe lucruri de îndreptat aici, multe lucruri de făcut, de construit, dar una peste alta nu e neapărat mai rău ca în alte părţi. Şi în alte ţări sunt lucruri urâte şi caractere la fel.

Deseori am auzit replica: de ce să iubesc ţara asta, ce mi-a oferit. Dar tu ce i-ai oferit? Dacă vrei schimbare începe cu tine. Oferă şi mai apoi aşteaptă să primeşti.

Mi-ar place de 1 decembrie să fie mai multă sărbătoare dar care să nu se șteargă cu buretele a doua zi.

Mai sunt lucruri şi oameni care ne fac cinste, avem locuri şi tradiţii frumoase. De dragul lor cred că ar trebui să avem câte un 1 decembrie în fiecare zi şi în loc de coroane să avem un gând bun pentru România.

Otilia Pintilioaie

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Războiul celor două roze

dana — Sat, 26 Nov 2011 10:58:19 +0000

Războiul celor două roze din Anglia anului 1455 care a durat 30 de ani a fost unul fără vreo utilitate reală pentru vreuna din tabere. A fost supranumit războiul celor două roze de către istorici, mult mai târziu, din cauza rozelor diferite de pe blazoanele lor. Trandafirul roşu era simbolul casei de Lancaster, în timp ce trandafirul alb era floarea dragă casei York.

Timp de câțiva zeci ani cele două case regale engleze, susţinute de vasalii lor, s-au luptat pe viaţă şi pe moarte pentru …putere. Cele două familii, rivale, deşi deţineau putere, bogăţie şi influenţă, fiind ramuri ale aceleiaşi dinastii, vroiau mai mult … Să se anihileze pentru a stăpâni, singură.

Această incursiune istorică a fost pentru a vă aminti faptul că încă de la începuturi au purtat războaie motivate doar de orgoliul pe măsură.

Revenind la vremurile pe care le trăim, evident păstrând proporţiile, asistăm la multe astfel de lupte fără vreo utilitate reală.

Acest război dintre administrație și firma de apă din urbe are toate ingredientele demne unui război a două roze. Cam seamănă a telenovelă siropoasă cu final prelungit. Priviri piezișe, vorbe în doi peri aruncate fără nicio grijă în particular, uneori chiar și în public, dojeneli și povețe sfătoase, uși trântite, prieteni comuni atrași în acest scandal, amenințări și amânări în instanțele de judecată, comportându-se precum doi copii alintați.

Un război care a fost început undeva prin ꞌ99 și care continuă și azi.

Mă întreb, e adevărat retoric, cine a plătit aceste procese în instanță cheltuielile de judecată și cele cu avocații. Oneșteanul de rând nu prea știe ce se întâmplă acolo, sus, în palatul de smarald însă are toată convingerea că pe cine a trimis acolo își va face treaba … bine?

Dana LUNGU

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Femeia în politică – tabu

dana — Fri, 25 Nov 2011 06:26:58 +0000

Femeia pe scena politicii din România, rămâne pentru unii bărbaţi, politicieni sau nu, un subiect tabu. Din secolul XIX , de când au început mişcările feministe şi până astăzi, femeile au trebuit să “ţipe“ tare dacă au vrut să demonstreze ceva. Şi evident camaşa închisă până în gât că sa nu i se pună succesul pe seama la altceva.

De-a lungul istoriei femeile au fost considerate inferioare faţă de bărbaţi. Mişcările feministe au vrut să aducă reuşite politice şi civile şi în rândul acestora. Au ajuns să aibă dreptul la vot şi mai mult să ceară să fie chiar ele votate pentru o funcţie în politică.

Mult timp în politica românească nu auzeam de nicio o femeie. Acum sunt mai prezente dar trebuie să muncească de două ori mai mult pentru a fi luate în seamă. Majoritatea recunosc misoginismul colegilor lor. Fiecare zi devine una în care trebuie să demonstreze ceva pentru a câştiga încrederea altor politicieni şi a electoratului. Dacă are pantofi e criticată, dacă are fusta prea lungă e făţarnică, dacă e prea scurtă vrea să arate altceva, dacă e blondă nu e bine că nu-i brunetă. Şi tot aşa, lista poate continua, mereu i se va găsi ceva, pentru că până nu demult politica era sinonimă doar cu bărbatul.

Nu se vor egale cu bărbatul, nu vor să mânuiască cheia franceză la fel ca el, vor doar respect şi încredere. Au un loc în politică şi unele chiar au demonstrat că femeile se descurcă, au idei, viziune, dăruire, implicare.

România se află printre codaşi cu 11,4% femei parlamentare în camera superioară, 9,6% femei în Parlamentul României, 3% femei cu funcţia de primar. Trebuie să menţionez că femeile reprezintă 52% din populaţia ţării. În lume, la numărul femeilor în politică ocupăm locul 93 din 132.

Nici aici, pe plan local, femeile în politică nu o duc mai bine. De ce ? Răspunsul e simplu. Din cauza prejudecăţilor. Şi paradoxal, toţi bărbaţii politicieni au un discurs despre minunatele femei şi cât de mult ei le încurajează. Aşa o fi, dar mai au multe de demonstrat.

Din nefericire, încă mai persistă mentalitatea că locul femeii e mai degrabă la cratiţă. Tot din nefericire mai sunt şi femei umile care îi încurajează pe bărbaţii să creadă asta. Da, locul lor e poate şi la cratiţă dar îşi pot face timp şi pentru politică şi pentru funcţii de conducere şi pentru a-şi conduce bine maşina de acasă la muncă.

Femeia nu e nici mai bună, nici mai rea decât bărbatul, poate are nevoie de mai puţine mentalităţi învechite şi mai multe locuri libere în politică.

Otilia Pintilioaie

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

În buna tradiție românească

dana — Fri, 11 Nov 2011 05:57:44 +0000

Am ajuns să detest această expresie prin care ni se sugerează că trebuie să ne resemnăm și să suportăm lucruri care chiar dacă nu ne convin ne caracterizează. Am primit pe adresa redacției o serie de sesizări prin care ni se reclama faptul că dozatoarele de lapte ”înșeală” oamenii. Pare greu de crezut faptul că în România chiar și aparatele aduse din străinătate funcționează ”românește”. Evident ne-am obișnuit ca să fim înșelați atunci când primim restul la bani. E ușor să ciupești omul de câțiva bănuți, care gârbovit de probleme nu e vigilent. Ne-am obișnuit să fim păcăliți de reclame care ne spun de oferte extraordinare care de fapt sunt o mare țeapă sau de produse foarte ieftine care sunt de ”unică folosință”. Asta ca să nu mai pomenesc de oferte de prețuri ”incredibile” pe care scrie într-un colț cu litere mici pe care dacă vrei să le citești trebuie să folosești lupa că ofertele sunt în limita stocului. Nu? ”Tipic românesc”. Și iar ajungem la această expresie.

De fapt ce mai contează când ”țepele” și ”tunurile„ au ajuns să fie pentru unii un mod de viață. ”Afaceri„ mai mult decât rentabile care i-au îmbogățit, i-au umplut de mașini americane, le-au ridicat ”căși” cu mai multe turnulețe, cu piscine și jacuzzi. Și câte or mai avea și mie nici prin care nu-mi trece.

Până când nu vom lua atitudine, fiecare din noi, vom continua să fim călcați în picioare, umiliți și păcăliți pe față.

Dana LUNGU

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Cum nu se întoarce roata stângă

dana — Mon, 07 Nov 2011 08:32:22 +0000

Legea e făcută să fie încălcată. Sau legea nu e făcută pentru toată lumea. Oricum ai privi tot nu e legal ceea ce se întâmplă cu şoferii cărora li se blochează roata maşinilor. De multe ori am fost martoră cum cei din „vestita” maşină galbenă care se ocupă de blocarea roţilor stăteau la „pândă” pentru a-şi face meseria cât mai „serios”. Toată acţiunea lor se petrece în mai puţin de cinci minute şi asta pentru ca nu cumva să revină proprietarul maşinii şi să se anuleze acţiunea. De altfel şi experienţa îşi are cuvântul său de spus, căci timpul înseamnă bani pentru toată lumea. Pentru unii mai puţini în portofel pentru alţii mai mulţi în visterie. Dar oare dacă era parcată ilegal aceea maşină de ce totuşi nu acţionează conform legii? Problema gravă e că nu acţionează în acelaşi mod pentru toată lumea. Dacă numărul de la maşină e unul „cunoscut” care spune ceva pentru toţi oneştenii, atunci se trece cu vederea. Şi uite aşa când la deal şi când la vale … Asta e activitatea lor de dimineaţă până la orele 16:00. După se poate parca oriunde vrei asta pentru că ei sunt liberi. E o lege nescrisă sau prescrisă precum reţetele medicale. VIP-urile de Oneşti cu maşini „de firmă” nu plătesc că deh … Plăteşte tot muritorul de rând care a aspirat la mai mult. Deci … aşa mai creşte şi cifra de afaceri a acestei firme care se ocupă cu blocarea roţilor în Oneşti. Amenda pe care trebuie sa o plătească un şofer ghinionist care a fost „prins” de „vânătorii de bani” e de 180 de lei. 100 de lei merge către bugetul local iar 80 de lei în buzunarul firmei. Concluzie : cu cât „vânează” mai multe maşini cu cât se umple şi visteria cuiva …

Camelia ILIEŞ

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.