Administrația Finanțelor Publice Onești organizează, pe 30 mai, de la orele 12,00, o licitație pentru vânzarea vilei Flora din Slănic Moldova, executată silit pentru datoriile pe care le are SC Perla Moldovei SA. Prețul de pornire pentru vilă, care are 3 etaje, dar și pentru un teren aferent, de 1.055 metri pătrați, este de aproape 4,2 milioane de lei (42 miliarde de lei vechi), la care se adaugă și TVA. Participanții la licitație trebuie să depună o garanție de 10 % din prețul de pornire. Flora se află în patrimoniul SC Perla Moldovei SA Slănic Moldova, o societate în care au fost implicați oameni de afaceri precum Corneliu Iacobov, Andrei Șerban, Vasile Ciobanu sau Ion Vrânceanu și care s-a aflat în centrul unor scandaluri încă de la sfârșitul anilor ’90, când Adi Șerban a devenit acționar majoritar după ce a cumpărat un pachet semnificativ de acțiuni (40,75 %) de la SIF Transilvania, cu 20 miliarde de lei. De Perla Moldovei sunt legate și țepele trase de Mihai Nicolaiciuc, pe atunci director general la CFR SA, care a cumpărat unele active de la firma din Slănic Moldova, cum ar fi vila Zorile sau pensiunea Căprioara. Deși a fost cumpărată cu 9,8 miliarde de lei vechi, vila Zorile, de exemplu, ajunsese la 55,4 miliarde de lei în contabilitatea de la CFR, după amenajări fictive. Acum, Perla Moldovei, care mai deținea hotelurile Perla și Dobru, precum și alte vile și pensiuni, are datorii la multe societăți comerciale, printre care se numără și Rafo Onești, care are de recuperat 134 miliarde de lei vechi. Într-un proces aflat pe rolul Tribunalului Bacău, Rafo a cerut executarea silită a SC Perla Moldovei SA, la fel cum a procedat și Administrația Finanțelor Publice Onești, care a trecut la vânzarea unor active ale firmei din Slănic Moldova.

Florin TĂNASE

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Cel puţin odată la patru ani auzim promisiuni, unele deşarte din partea celui care e la conducere, de 18 ani,  doar pentru a-şi păstra locul din fotoliul. Acum patru ani, prin 2008 auzeam cum avea să transforme municipiul Oneşti într-un oraş, demn de oameni gospodari, într-o veritabilă metropolă. Dar aceste lucruri au rămas, din păcate, doar pe hârtie şi în ziarele care au scris la vremea respectivă de ce lucruri măreţe aveau să se întâmple în Oneşti. Actual primar avea o listă bine pusă la punct, cu obiectivele principale pentru mandatul ce se va încheia în curând.

Aşadar, Emil Lemnaru nu a făcut altceva decât să înşire vorbe goale oneştenilor precum, construirea Pasajului de cale ferată, construirea de locuinţe pentru tineri, construirea unui depozit ecologic, modernizarea Staţiei de epurare de la Jăvreni, asfaltarea drumului naţional Adjud – Comăneşti, acordarea celei de a treisprezecea pensie pentru bătrâni şi nu în ultimul rând şi modernizarea şcolilor şi grădiniţelor. Toate, din păcate pentru oneşteni, au rămas doar amintiri şi cel mai probabil o să le mai auzim încă odată şi în campania ce urmează. Am stat de vorbă cu câţiva oneşteni, să vedem ce părere au de promisiunile pe care le face în campania electorală edilul oraşului, şi câte ajung şi în fază practică.

pliant campanie

Elena Maftei, 64 de ani, pensionară: „Doar promisiuni, atât auzim. Cel puţin în ultimii ani nu s-a mai făcut nimic constructiv şi educativ pentru tineret. Noi cei pensionari, mai e cum mai e, dar pentru cei tineri nu s-au mai creat nici măcar locuri de muncă … E ruşinos. Din cauza modului de administrare sunt obligaţii cei tineri să plece din Oneşti. E momentul pentru o schimbare în acest oraş, pentru că de altfel, nu va ajunge decât un oraş uitat de lume.”

Florica Dumitrescu, 66 de ani, pensionară: „Sunt foarte dezamăgită mereu când văd că promisiunile se fac doar de dragul camapaniei, doar ca să îi facă pe oneşteni să îl mai aleagă odată. Nu a mai făcut nimic în oraş în ultimii ani. E mare păcat că un oraş atât de frumos să se transforme într-un oraş plin de bătrâni şi să vedem cum neputincioşi tineretul alege alte oraşe sau chiar să plece din ţară. Am să merg la vot ca în fiecare an cu speranţa că votul meu va schimba ceva.”

Ştefan Mihalache, 80 de ani, pensionar: „Campania e ca o poveste cu final tragic, aşa se întâmplă în fiecare campanie, toţi promit, toţi fac şi dreg dar la final nu se vede din păcate nimic. Vorbesc atât de mult şi nu se vede nimic în urma lor. Mai bine ar vorbi mai puţin, ar promite mai puţine dar să le şi facă, nu să rămână pe hârtie.”

M. I.: „ E foarte greu de spus şi sunt foarte nemulţumită aşa că prefer să nu comentez mai mult. Sunt dezamăgită de ce se întâmplă la noi în oraş în ultimii ani.”

Viorica Axinte, 42 de ani, angajată: „Nu se vede nimic concret după ce trece campania. Atunci se promite şi după, noi locuitorii oraşului, cei care l-am votat rămânem doar cu vorbe şi cu multe dorinţe neîndeplinite. Păcat de cei tineri care sunt nevoiţi să plece din acest oraş din cauză că lipsesc locurilor de muncă şi a situaţiei în care ne aflăm cu toţii de câţiva ani buni, dezamăgitor.”

Sondaj realizat de Camelia ILIEŞ

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Asta e părerea celor, care totuşi au fost prezenţi la festivalul organizat de către Primăria Oneşti, că cinci zile de festival au fost cam multe. Au fost în număr mare cei care au petrecut alături de interpreţii chemaţi în cele cinci zile. Festivalul, prelungit, a fost organizat cu ocazia Zilei Internaţionale a Muncii şi de Ziua Tineretului. Aşadar, începând cu mic cu mare, parcul a devenit neîncăpător. Lumea totuşi se plânge că nu sunt bani şi că e din ce în ce mai greu, dar cu toate astea din puţinul fiecăruia, au făcut câteva sacrificii pentru a se mai relaxa şi destinde de viaţa cotidiană. Interpreţi au fost pentru toate categoriile de vârstă de la muzică populară pentru cei mai în vârstă, până la muzică uşoară pentru cei tineri. Nici specatcolul de artificii nu a lipsit, ba chiar mai mult la un moment dat aveam impresia că e revelionul şi asta pentru că a durat aproximativ 10 minute. Mi-aş permite să spun că banii investiţi în acest festival se puteau duce către locul de joacă din parcul municipal pentru copii, care nu mai există de aproape două luni.

Anica Miron, 70 de ani: „Nu prea îmi place aglomeraţia şi evit să merg în parc la aceste festivaluri. Oricum am fost plecată din oraş Într-o excursie şi nu am fost în oraş. E păcat totuşi pentru cei care sunt mai tineri că nu prea au la ce să mai meargă când vine vorba despre activităţi culturale. În oraş acesta nu se mai organizează mai nimic în afară de aceste festivaluri. La Casa de Cultură e un spectacol pe an şi cam atât pot spune că e în oraş când vine vorba despre programe culturale.”

Neculai Axenia, 50 de ani: „E frumos aşa una peste alta dar a fost prea multe zile. E unul nu am fost pentru că, din păcate am fost internat în spital. Pot spune doar că a fost un zgomot infernal. Se aude foarte bine indiferent de secţia unde eşti internat. A fost nopţi de coşmar pentru cei care au stat în spital zilele acestea.”

Ioana I., 28 de ani: „Nu sunt din Oneşti şi nu am fost niciodată la astfel de festivaluri. Nici nu mi-aş permite. Sunt din Berzunţi şi acolo se mai organizează câte ceva dar nu cred că e ca aici. Cine îşi permite şi are bani merge cine nu stă acasă.”

Sub protecţia numelui: „Am fost într-o singură zi şi am văzut foarte multă lume. E frumos. Dacă primăria are bani să organizeze astfel de spectacole de ce nu?”

Petronela S., 41 de ani: „E bine că se mai organizează astfel de specatacole. Ne mai relaxăm şi noi. Bineînţeles în limita bugetului. Eu una nu am reuşit să ajung anul acesta deloc pentru că am lucrat şi nu am avut posibilitatea. E bine pentru cine are bani.”

Ionela P.,45 de ani : „Am auzit că au fost într-un număr foarte mare cei care au participat la aceste festival. Are lumea bani, şi dacă nu au, sunt mulţi care s-au dus de dragul copiilor şi pentru a se mai relaxa. Oricum cred că cinci zile au foast cam multe dar asta o să simţim tot noi oneştenii pe la taxe şi impozite.”

Sondaj realizat de Camelia ILIEŞ

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

La Târgu-Ocna se poate, la Onești nu!

Despre această ultimă investiție din Târgu-Ocna, Laurențiu Neghină a vorbit și în orașul stațiune condus de doamna Floarea Ivanof. În fața a sute de localnici și în prezența ministrului de interne Gabriel Berca și a deputatului Valerian Vreme, Laurențiu Neghină a declarat că a ales orașul Târgu-Ocna pentru că aici a găsit deschidere din partea administrației locale. “Doamna primar Floarea Ivanof a înțeles că atragerea investitorilor se poate face doar dacă aceștia obțin și anumite facilități”, a declarat  Laurențiu Neghină. El a mai spus că, în cazul sau, pentru facilități în valoare de 500 de milioane de lei vechi bugetul orașului Târgu-Ocna câștigă anual de la firma Nevila peste două miliarde de lei vechi la care se adaugă și crearea de noi locuri de munca. Laurențiu Neghină a ținut astfel să facă o comparație cu administrația locală a municipiului Onești care nu doar că nu acordă facilități investitorilor ce ar dori să vină în zonă dar îi și împovărează cu creșteri de taxe și impozite pe cei ce încă mai au afaceri în Onești.

Cristian BIBIRE

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Delegația azeră formată din Shukurov Anar – consilier economic Ambasadei Republicii Azerbaidjan în România, Alev Balgi-Curpedin – președintele Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie România-Azerbaidjan, Valadov Ruslan – prim vice președintele Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie România-Azerbaidjan, Hasanov Elzada – vice președinte al Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie România-Azerbaidjan, Baghirov Elshan – director executiv președinte al Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie România-Azerbaidjan au purtat discuții cu cei din conducerile societățile comerciale importante care își desfășoară activitatea în zonă. Este vorba de cei din conducerea Chimcomplex SA, Sucursala Electrocentrale Borzești, Uton Sa și Gospomas. Reprezentanții Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie România-Azerbaidjan au fost încântați de societățile comerciale vizitate, dar și de potențialul economic uriaș al zonei. Reprezentanții delegației azere au declarat că vor reveni în zonă tot în această primăvară cu oamenii de afaceri azeri interesați de a derula invesțiții în zona Onești.

”Din punctul de vedere al oneștenilor pare un eveniment important  și este normal să fie așa pentru că și eu îl apreciez  ca inițiativă,  deoarece în ultimii 20 de ani nu am fost obișnuiți cu astfel de lucruri. Într-un oraș de talia Onestiului, cu un primar interesat de soarta si viitorul comunității, acest eveniment ar trebui să fie ceva firesc. Cu ajutorul lui Dumnezeu și prin voia oneștenilor, din 10 iunie aceste vizite, concretizate cu investiții în zonă, vor face parte din normalitatea  orașului. Ca și om de afaceri simt pe pielea mea situația dezastruoasă din zonă. Orice nouă investiție generează automat locuri de muncă, fie că este vorba de investitori români sau în acest caz de investitori străini. Actualul primar nu doar că nu a încercat să atragă investitori străini, dar a făcut tot posibilul să-i distrugă sau să-i alunge, prin politica de supraimpozitare, și pe cei existenti. Mă refer la binecunoscutul caz de supraimpozitare a platformei petrochimice. Apreciez în mod deosebit interesul si implicarea deputatului Valerian Vreme de a aduce potențiali investitori în zonă . Din discuțiile pe care le-am avut cu deputatul Vreme am inteles că acesta a mai încercat să aducă investitori străini în Onești, dar au fost alungați de încăpățânarea primarului Emil Lemnaru, care nu a dorit să acorde facilități fiscale investitorilor străini. De noi, oneștenii, depinde să schimbăm soarta acestui oraș”ne-a declarat la finalul întâlnirii omul de afaceri Laurențiu Neghină.

La rândul său deputatul Valerian Vreme a declarat că prezența delegației azere la Onești poate reprezenta unul din cele mai importante semnale ale revigorării economiei locale. ”În urma acestei vizite consilierii Ambasadei Azerbaidjanului vor prezenta punctual un plan de investiții oamenilor de afaceri azeri. Aceștia și-au arătat interesul față de zona noastră și așteaptă doar un program coerent și propuneri concrete care astăzi au fost deja stabilite în principiu. Urmează doar pașii firești în acest caz, pentru că vorbim de un potențial invesțional extrem de important din partea firmelor azere ”, a mai declarat deputatul Valerian Vreme.

Dana LUNGU

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Marți, 3 aprilie, Asociația Pas în Doi din Onești a lansat proiectul ”Mediu rural – măsuri pentru dezvoltarea și ocuparea resurselor umane”. La eveniment au fost prezenți prefectul județului Bacău, Constantin Scripăț, primarul comunei Pârgărești, Marius Gheorghiță, primarul comunei Urechești, Nicolae Talabă, reprezentanți ai primăriilor Helegiu, Mănăstirea Cașin, Buciumi și Coțăfănești, precum și numeroase cadre didactice.

”Mediu rural – măsuri pentru dezvoltarea și ocuparea resurselor umane”, este un proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în cadrul axei prioritare 5 ”Promovarea măsurilor active de ocupare”. Perioada de implementare a proiectului este 1 martie 2012 – 1 martie 2014.

Coordonatorul de implementare este Brîndușa Gugu, președinta ONG-ului Asociația ”Pas în Doi”. Parteneri sunt S.C. Siltur S.R.L. prin Constantin Popa, în calitate de manager proiect și S.C. Evicor S.R.L. prin Corina Mărgean, manager de formare.

Prin acest proiect se vizează creșterea gradului de integrare pe piața muncii și ocupare pe cont propriu a persoanelor inactive din mediu rural în Regiunea Nord-Est.

Vor fi organizate nouă tipuri de cursuri: igiena și securitatea muncii, competențe antreprenoriale, operator PC, competențe în limba engleză și italiană, frizerie, coafură, manichiură, pedichiură, ospătar, vânzător în unități de alimentație, brutar și cofetar – patiser.

Premieră este că se va înființa un centru de informare, consiliere și plasare pe piața muncii care va rămâne în activitate și după finalizarea proiectului.

Valoarea totală a proiectului este 1.949.555 lei din care valoarea totală eligibilă nerambursabilă (Fondul Social European și Bugetul Național) este în cuantum 1.799.555 lei și contribuția proprie fiind de 35.991 lei.

Prin intermediul acestui proiect 100 de persoane vor beneficia de o campanie de promovarea a culturii antreprenoriale în mediul rural, iar 150 de persoane de o campanie pentru combaterea muncii nedeclarate.

Totodată, 90 de persoane vor avea un program complex de formare profesională, iar 40 vor beneficia de consiliere și asistență pentru începerea unei activități independente sau inițierea unei afaceri în spațiul rural. Trebuie menționat faptul că o bună parte din grupul țintă va fi format de femei.

Otilia Pintilioaie

Camelia Ilieș

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Camelia ILIEȘ

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Ministrul Valerian Vreme a afirmat faptul că „împreună trebuie să facem ca România virtuală să devină un mediu accesibil, mai apropiat de cetățean, să fie locul în care fiecare român își poate rezolva problemele legate de interacțiunea cu statul, își poate petrece timpul liber, își poate face viața mai frumoasă si mai ușoară. Împreună să încercăm să folosim toate pârghiile necesare pentru  promovare, lansând intenții de colaborare cu toate instituțiile statului, cu societatea civilă, cu mediul de afaceri și academic pentru a îndeplini obiectivele în ceea ce privește alfabetizarea digitală, dezvoltarea competențelor digitale și a incluziunii digitale în România”.

Partenerii Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale au declarat că vor sprijini proiectele ministerului privind incluziunea digitală și vor avea un rol pro-activ în implementarea acestora pentru că toți cetățenii României trebuie să beneficieze și să acceseze mediul online.

Alianţa Digitală pentru România îşi propune în mod concret să atragă cât mai mulţi utilizatori noi online şi să investească în creşterea nivelului de competenţe IT ale celor deja conectaţi. Acest lucru este posibil doar prin crearea unei platforme inovative de colaborare între societatea civilă, sectorul de business şi autoritatea statului. Pe parcursul acestui an, Alianţa Digitală va coordona o serie de acţiuni care să conducă la realizarea obiectivelor propuse.

Semnarea protocolului continuă seria activităților desfășurate în scopul sprijinirii dezvoltării societăţii informaţionale în România și a implementării unuia dintre capitolele esenţiale ale strategiei Agendei Digitale pentru România – incluziunea digitală, care joacă un rol fundamental pentru dezvoltarea viitoare a României.

Vali LUPU

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Otilia Pintilioaie

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Vali LUPU

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.