Povesti … electorale – „Cei trei iezi isteti” (adaptare dupa o poveste norvegiana)

Traia odata ca în povesti, ca de n-ar fi trait nu v-as fi povestit, un berbec, un tap si un ied.
Traian, berbecul cel mare si negru, Mircea, tapul cel gri si Crin, iedul cel mic si alb mâncau împreuna de pe pajistile patriei lor România.
Traian era primul nascut dintre ei si ei l-au ascultat în ultimii cinci ani, de … nevoie. Dar acum cautau sa-i ia locul. Când a venit toamna, dupa ce au mâncat împreuna in ultimii ani, au început sa behaie si sa rumege, fiecare în legea lui. Hrana s-a uscat, apa a secat, buruienele au napadit, datoriile au crescut, berbecii batrâni sunt pe cale sa nu mai primeasca pensii, iar cei ce i-au învatat carte, înca mai asteapta sa le creasca si lor veniturile.
Date fiind conditiile astea de criza au plecat sa încerce cumva sa-si faca provizii pe urmatorii cinci ani. Toti trei erau însotiti de consoartele ovine aratând astfel ca sunt buni familisti. Doar de berbecul Traian se zice ca are intrare si la alta stâna si ca asculta mereu ce zice oita balaie, Elena. Si mergând asa au ajuns la un podet sub care traia un trol hidos, cu sapte capete : Hrebenciuc, Vanghelie, Patriciu, Voiculescu, Blaga, Berceanu si Videanu.
- Cine trece pe sub podul meu, a urlat trolul.
- Sunt eu, Traian, ma duc la un miting sa le spun ca în 20 de ani o s-o ducem bine si sa beau ceva tare ca sa cresc în sondaje, si sa stau linistit la stâna din Cotroceni.
- Lasa ca ma îngras eu, mâncându-te pe tine, a urlat capul Patriciu al trolului. Vin acum cu Vântul si cu Rosca Stanescu si te înfulecam la TV si ziare.
- Vai nu ma mânca ca eu sunt numai piele si os! Asteapta ca vine fratele meu care-i mai fraged si a mâncat iarba si de la Casa Alba.
- Bine, au grait capetele tronului.
Peste putin timp ajunge si tapul cel mijlociu.
- Cine trece podul, a urlat trolul de sub podet ?
- Sunt eu, Billy Mircea, tapul cel mijlociu, a raspuns în soapta zicând apoi în limba engleza : ma duc pâna la Dabuleni sa manânc niste pepeni verzi, sa beau ceva zaibar ca sa ma îngras si eu în sondaje. Am afise peste tot pe aici, cum de nu ma recunoasteti ?
- Las ca ma îngras eu mâncându-te pe tine, a urlat capetele PNL-iste ale trolului.
- Vin acum sa te înfulec!
- Vai ! nu ma mânca, a behait speriat tapul Geoana, ca ma cunosc cu toti berbecii planetei si am pozele lor acasa, asa ca fii te rog atent. Astepta pâna când vine fratele meu, iedul Crin, ca el manânca doar de la burghezi, mosieri, patroni si de astia ce zic ca sunt …telectuali, nu ca mine de la tarani si clasa muncitoare.
În curând apare si iedul cel mic.
- Cine trece podul, a urlat capetele Hrebenciuco – Vangheliste ale trolului ?
- Sunt eu, iedul Crin ma duc sa ma întâlnesc cu ciobanul german Johannis, sa adunam câinii si magarii si sa ordonam treburile prin stâna. Apoi ma duc sa manânc ceva salam sasesc si trec pe la November Fest sa mai pun ceva pa mine sa fac fata cu brio si dupa ce trec de podul asta de lemn.
- Las ca ma îngras eu mâncându-te pe tine, a urlat capetele PSD-iste ale trolului.
Crin a râs în hohote si a zis:
- Vino si încearca, eu nu ma tem de tine ca nu am facut parte din stâna comunista, acum democrata si sociala si sarind vitejeste a lovit liberal cu copitele în toate cele sapte capete si l-a împuns pe trol cu cornitele în burta. Apoi l-a calcat în picioare, dar dintr-o data si-a dat seama ca acesta e un …vis.

Asadar, cei trei trebuie sa vada cum trec podul asta de lemn, unde unul dintre ei va cadea în gura trolului; apoi si al doilea, iar al treilea va convietui cu el. Se pare ca povestea asta va mai dura si ca trolul, prin capetele sale, va supraveghea în continuare tot ce misca pe pajistele patriei.

Morala : nicio poveste occidentala nu se potriveste cu realitatea româneasca.

V-a povestit Nelu File din poveste pardon Popescu
Info Trotus – 13 noiembrie 2009